Scrisoare de intenție pentru angajare Selgros - Cluj

Am dat din întâmplare peste ceea ce cred că e prima mea aplicație pentru un loc de muncă, în urmă cu 11 ani...

Scrisoarea de intenție

From: Dan Gherman
To: locuridemunca@selgros.ro
Cc:
Date: Sun, 22 May 2005 13:03:17 -0700 (PDT)
Subject: Scrisoare de intentie pentru angajare Selgros - Cluj
Dumitru Gherman

Tel. 0744550613
Email: danutz1982@yahoo.com




                 In atentia serviciului resurse umane din cadrul SC
Selgros Cash & Carry SRL ,




        Anii trecuti am fost angajat pe doua posturi care
implicau comunicarea cu clientii.Aceasta m-a ajutat sa
dobandesc o vasta experienta in acest sens,ceea ce m-a
determinat sa pun mereu suflet in legatura cu oamenii
ce au nevoie de sfaturi si ajutor.
        Din pacate,din cauza unor probleme in familie,am
renuntat temporar,insa as dori sa-mi folosesc alaturi
de colectivul Selgros cunostintele si experienta
dobandita.
        As fi deosebit de incantat sa fiu contactat pentru a
primi un interviu pentru a a analiza posibilitatea de
a lucra la firma dumneavoastra.Atasez in acest mail
CV-ul personal.



                                                                        Cu respect,
                                                                                Dumitru Gherman

CV-ul

Dumitru Gherman

Tel: 0744550613

Email: danutz1982@yahoo.com

OBIECTIV: Un post care sa-mi asigure contactul direct cu clientii

pentru a-mi putea folosi experienta acumulata in comunicarea cu

oamenii.

STUDII: Colegiul National “Andrei Muresanu” ,Bistrita – 1997-2001

     Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca,Facultatea de

Electronica si Telecomunicatii – din 2001

EXPERIENTA DE MUNCA: - 2003-2004 supraveghetor sala

internet,SC Bianticom SRL,Cluj

– 2004 – expert AEL (Asistent Educational

pentru Licee si Scoli) – am predat

cursuri de calculatoare la licee din

judetele Sibiu,Harghita,Alba si Bihor



ABILITATI : Comunicativ,ma descurc foarte bine in munca directa cu

oamenii.

REALIZARI: -2001 : Bacalaureatul,cu nota 9.57

franceza.

LIMBI STRAINE : - engleza (bine)

  -2003 : Certificat de competenta lingvistica la limba

– franceza (excelent)

HOBBY: - calculatoare,in special sisteme de operare linux.

– rebusul,probleme de logica

Și cireașa de pe tort: poza ce am atașat-o aplicației...

   
Nu cred că are rost să menționez că nu am fost contactat nici în ziua de azi de către Selgros :(

Mozilla Summit 2013

    My first Mozilla Summit had its last day this Sunday. For three days, a third of Mozillians gathered in Toronto to celebrate our current achievements and plan for the future ones.
    The list is too long to describe everything I learned and did here, and it's not even settled down in my mind yet. It will take a few days for me to completely understand the magnitude of discussions, ideas and dreams we shared during the past days.
    But I do want to highlight some of the things that completely blew my mind and already left a big mark:

• together we are stronger and all the dreams we have seem more real and possible. This was obvious to me during open sessions where communities from South America shared their struggles, aspirations, desires and successes. Just because we don't speak the same language doesn't mean we are different. In fact, I didn't have to fully understand Spanish to get what fellow Mozillians were saying. We all have the same problems, just at a different scale. We all dream for a better online world, just our approach to tackle the problems is different. And that's because Mozilla is a unique community of people with thousands of backgrounds, cultures and life perspectives.
• helping people is the best thing one can do in his/her life. Helping can be as little as smiling at someone who enters the hotel after a 16 hour flight and looks for a blue hoodie with the "Mozilla Summit 2013 SITE HOST" logo on it.

• coordinating social events is exhausting. No kidding. But the satisfaction you get out from doing this is beyond words in a blog post. It has to be tried at least once to see the tip of the iceberg.
• internet access in Bolivia is as much as $30/mo for a 512 Kbps line. And I'm complaining about my 20 Mpbs cable for $70. You are humbled when you speak to members of other communities about their cities and countries. Or when you find out how much they do with less technical resources than you.
• there is so much work to do in teaching youths, young adults and grown-ups about technology and openness. Webmaker is the ramp to go beyond everything one can imagine. And I proudly wore this pin this weekend:

• I work with the best IT team ever. An open session I had about Mozilla IT was an amazing discussion only because all my fellow coworkers were there to sustain me and contribute with their knowledge.
• I have to go to South America soon. Their energy, enthusiasm and positiveness was refreshing. Learning about their culture and life style was fascinating. It made me realize how little do I know about that part of the globe. And how much I want to learn. At minimum, start with a trip to Bolivia and eat achachairú :)

    So, what's next? Participating to this summit was a confirmation that teaching will have a bigger part in my life in the future. I'm starting to like more and more talking to people, listening to them and finding answers together. This makes me so excited about the next Webmaker class I'll run at Year-Up in November.
    I will always remember #mozfest 2013 and the friends I made here.

I dream of nothing stopping me,
from being who I want to be,
and Mozilla is my dinosaur,
so I can dream a little more.

Cascada Niagara

    Cu toții am auzit de cea mai mare cascadă din lume (ca debit) la lecțiile de geografie din școala generală. Îmi amintesc și acum fiorul ce m-a trecut când am văzut pentru prima oară poze cu cascada Niagara. Au trecut mai bine de 15 de ani ca să simt pe viu acei fiori pe care îi avem când natura ne scoate în cale ceva grandios.
    Am ajuns ieri în Toronto, Canada, cu aproape o săptămână înainte de Summit-ul Mozilla. Am plecat de la aeroport direct către Niagara, pentru a sta peste noapte acolo și a petrece o zi plină,  duminica, în jurul cascadei.
    Deși relativ târziu, obosit de pe drum și fiind treaz de la 5 dimineața, nu am putut rezista tentației de a arunca o primă privire asupra cascadei. Hotelul la care am stat e convenabil plasat la câteva sute de metri de un punct de observație cu priveliștea de mai jos:

    Cum s-a lăsat noaptea, am avut parte de o surpriză. Cascada din partea Statelor Unite e luminată din Canada în culorile curcubeului, oferind o priveliște interesantă.
    Duminică de dimineață m-am urcat pe un vaporaș și am luat un tur denumit "Maid of the Mist" ("Domnișoara de ceață"). Barca te plimbă pe râul Niagara, și se apropie de cascadele care compun "Cascada Niagara":

Cascada Americană

 

Valul Miresei (în dreapta pozei)

Potcoava

În drumul către "Potcoavă", barca trece pe lângă celelalta două cascade, având unica ocazie de a fi în două țări în același timp: râul Niagara desparte Canada de Statele Unite ale Americii. Privind înspre partea canadiană, un curcubeu se ținea scai de barca noastră...

 Cu cât ne apropiam mai tare de Potcoavă, cu atât vântul și apa te copleșeau tot mai tare. Bine că ne-au dat pelerine de ploaie înainte! Barca se apropie îngrijorător de tare de locul unde apa cade printr-un vuiet asurzitor, însă gândul că turul e activ de aproape 150 de ani te linișteste puțin: barca rezistă, în ciuda instinctelor care te învăluie în sentimente de frică și admirație.

Deodată, barca se oprește. La aproape 20-30 de metri de locul care generează zgomotul. Fără discuție, apa pătrunde peste tot, în ciuda pelerinei. Dar mai contează? În mijlocul potcoavei, în inima Niagarei, niște puncte mici într-o barcă privesc cu gura căscată minunea creației...

La întoarcere, o priveliște frumoasă se deschide în fața ochilor: Podul Curcubeului ("Rainbow Bridge"), care leagă Statele Unite de Canada:

Rainbow Bridge - Canada în stânga, SUA în dreapta

    După ce am coborât din barcă, ne-am îndreptat spre următorul punct turistic - atracția denumită "Journey Behind the Falls" ("Călătorie în spatele cascadei"). Drumul urcă chiar deasupra cascadei, cu o perspectivă nouă asupra Potcoavei...

Un lift coboară apoi chiar la baza cascadei, și tunele construite de om te aduc aproape de locuri unde altfel nu ai avea ocazia să ajungi. Cu adevărat o experiență unică!

    

    Orășelul de pe partea canadiană, de lângă cascada Niagara,  e cu siguranță un punct turistic interesant. În mintea mea, mă gândeam că e vreun oraș micuț, plictisitor, cu câteva hoteluri, care supraviețuiește datorită turiștilor atrași de cascade.

    Oh, cât de mult am greșit crezând asta! Spre surprinderea mea, orașul e o încercare de a imita Las Vegas și New York, rezultatul fiind un kitsch dus la extrem: case de orori (inclusiv un castel al lui Dracula), muzee de ceară cu nume obscure, lanțuri de restaurante americane (printre cele mai slab privite în orice alt colț al Americii), o imitație a "London Eye", un Burger King cu un Frankenstein ținând un hamburger...

 

Mi s-a părut amuzant un tip ce cânta la chitară într-un restaurant, având ca portativ...un iPad :)

    Printre atracțiile turistice pe toate gusturile, am găsit ceva care mi-a atras atenția. O casă construită...cu fundul în sus!

 

    Bineînțeles, nu am stat pe gânduri și am intrat în ea. Pot să spun că după primii pași înăuntru, am amețit! Toate încăperile și aranjamentele sunt răsturnate!

    A fost un sfârșit amuzant al unei zile pline. Experiența a fost extraordinară, și mi-a deschis apetitul pentru a găsi pe viitor o nouă scuză de a veni în Toronto și a vizita iarăși Niagara.

    Toate pozele făcute aici, pe galeria Picasa.

How I hacked the open web with Webmaker

    In March 2013 I was asked to run a Webmaker class at Year Up in San Jose. Webmaker is “a Mozilla project dedicated to helping people create something amazing on the web”. Year Up is also a non-profit organization that provides “urban young adults with the skills, experience, and support that will empower them to reach their potential through professional careers and higher education.”
    This task has been internally codenamed “Beehive.” The initial phase was to gather people around the project that could help in building a curriculum and lesson plans adapted for our target audience, a group of 12 students with ages between 18 and 21. We worked closely with Year Up and decided together to have the classes over an 8 weeks period. The first lesson was an introduction to Mozilla and Webmaker, letting the students know what the classes would be about. We then dedicated two lessons to each Webmaker tool. The last lesson was something that everybody enjoyed a lot, but I’ll talk about that later. The lesson plans were created to fit into 60 minutes, but we were fortunate to have the flexibility to stay longer when needed.
    A valuable help that I had writing the lesson plans were the weekly Webmaker community calls. It didn’t take me long to realize that:

• There is an amazing world wide community of Webmakers, ready to help.
• While there are a lot of resources for someone to run a Webmaker presentation/session, the lessons are usually scattered around and it’s hard to find a “How do I start?” page.
• The majority of the Webmaker mentors have previous teaching experience. I myself never had that, which made this something new for me.

 What is this blog post about?    

    I realized that publishing the lesson plans I wrote and followed while teaching the class could help other Webmaker mentors run their events. While I had a lot of time for my project (8 hours), one can easily adapt my notes and lesson plans to their circumstances. Anyone can teach a Webmaker class, with or without being a professor.
    Below are the lesson plans that we used. You will notice that the time starts at 12:00, so it’s easy to see how much time I’ve allocated for each section. I’ve added notes, where necessary, in squared brackets to explain why I added that part to a lesson. You may not need it during your classes, or you may need to change it. Before the content of each lesson, there is a “Preparation” section where I listed what I had to do before each class. This may vary from case to case. Before each class, I highly recommend you get to the location at least 30 minutes beforehand. This will give you enough time to setup your computer, ensure that the projector works, and fix any unexpected issues that might come up.

Lesson plans

Lesson 1 (introduction)
Lesson 2 (Popcorn, part one)
Lesson 3 (Popcorn, part two)
Lesson 4 (Thimble, part one)
Lesson 5 (Thimble, part two)
Lesson 6 (X-Ray Goggles, part one)
Lesson 7 (X-Ray Goggles, part two)
Lesson 8 (final lesson)
   

What did we learn

• During the class, we had to adapt. We learned a lot after each meeting with the students and we shaped the next classes based on what we observed. Thus, it is important that you pay attention to the details, keep notes of what happened during your class (we had someone video recording our lessons, and we reviewed them after) and constantly try to see “What went well and what went wrong? How can we do it better next time?”
• It is very important to know your students. This process can start even before your first meeting with them. If possible, get their names, age and other information that will help you during your class (hobbies, favorite music, movies, etc). I collected all my students’ email addresses and I kept the communication channel open.
• Never assume anything. Whatever seems common sense to you does not apply to everything and everybody. This is a broad statement, but it applies to everything: the location of your class (expect the unexpected, like a slow wi-fi or not enough power outlets); the knowledge of your students about the Web, technologies, Internet slang; yourself (do not assume you are well prepared and have all the answers. I realized that we’ve also learned a lot teaching the class).
• Set specific expectations for the overall course and for each class, right from the beginning. Your students will feel more confident and they will know what will be taught.
• The number of the students in your class will drop after the first sessions. Don’t panic. This is normal. Their expectations won’t meet what you have prepared for them. My mom wanted me to become a doctor when I was 18, but this never happened. Some people join the first class(es) from curiosity, but then realize this is not for them. I always prefer a smaller group of passionate students rather than a big group of yawning youths.
• Be prepared for the unexpected: logistics (never hurts to have an extra laptop charger, a video adapter, a network cable, or your personal wireless access point); material you want to cover (some lessons can be faster than the others, so it’s better to have more than less)
• If you will co-teach, learn not to talk two (or more) at the same time. Doing this only confuses your audience and they don’t know who they should follow. Completing each other sentences is a skill that takes a lot of practice to master. Before each class go over the lesson plan with the other teachers and assign each part of the class to the participating teachers.
• Follow the lesson plan. Stick to it. If there are multiple teachers, make sure they all read it in advance and they don't improvise. This can be confusing for the other teachers.
• If you're running a course that stretches during several weeks, stay in touch with the students. Communicate with them via email, refresh their memory if they have an assignment. It’s in human nature to get lazy sometimes, and all we need is a gentle reminder.
• Have a checklist before each class. This includes, but is not limited to: projector, pens, post-its, laptop charger, video adapter, put your phone on vibrate. Also, look at the checklist at the end of your class too, so you don’t leave behind some of your personal belongings.

What’s next?

    “Beehive” will continue to exist. I’ve been approached by Year Up staff to teach this class during this fall. But I need your help. I would love to see input on how this can be improved. Right now, there are Maker Parties all over the world. I can’t wait to learn from others and see what they are doing. Please share your thoughts by commenting to this post, or if you’d like, email me at thereallove@gmail.com.

Credits

    This project could not have been a success without the help of the following people, and I would like to thank them for their amazing and constant support: Dino Anderson, Matthew Zeier, Clarissa Sorenson, Ashlee Chavez, Rick Bryce, Matthew Claypotch, Craig Cook and Osman Alper. A valuable source of inspiration was Hive NYC and the great Webmaker community. And of course, the staff from Year Up campus in San Jose, for providing the classroom and all the other logistics we used to run the class.
    A promo video of this project can be watched here.
    I’ve also designed a Webmaker t-shirt logo. Blueprints are here.
   

Vizită la sediul Mozilla din Mountain View

    În urmă cu un an și jumătate am început lucrul la Mozilla, la sediul central din Mountain View, California. Orașul, având un număr de locuitori similar cu Bistrița, găzduiește, pe lângă Mozilla, sediile centrale ale multor companii renumite, cum ar fi Google, LinkedIn, Symantec, WhatsApp, și sucursale ale Microsoft, Nokia, Opera, Red Hat, ca să le pomenesc doar pe cele renumite la nivel internațional.
    Era și normal să mă simt copleșit la început de tot ce era în jurul meu! Mozilla a fost și este mult peste orice alt servici ce l-am avut, în State sau în România. Iar din ce am auzit vorbindu-se pe aici, faptul că e o organizație non-profit o încadrează printre companiile unice în ce privește felul cum sunt tratați angajații și atitudinea deschisă cu privire la codul sursă al produselor, birourilor și datacenterelor.
    Pe lângă sediul din Mountain View, Mozilla mai are birouri, numite și "spații Mozilla" (Mozilla spaces)  în alte orașe, țări, chiar continente. Spațiile Mozilla oferă un loc pentru a lucra, a se ajuta reciproc și a schimba lumea open-source pentru angajați, contribuitori și membri ai comunităților locale. În Statele Unite, anul trecut am deschis un sediu în San Francisco, și există planuri ca anul viitor să se deschidă în Boston și Portland birouri noi. În Canada, avem birouri în Toronto și Vancouver. În Europa, Paris și Londra, iar anul viitor vom deschide o nouă locație în Berlin. Evident, Asia nu putea fi uitată: avem birouri în China, Japonia, Taiwan, precum și în Noua Zeelandă.
    Fiecare sediu are specificul său, de cele mai multe ori adaptat culturii locale, însă în toate predomină spațiile deschise și sălile de conferință cu nume amuzante.
   
    Revenind acum la Mountain View, sediul e în centrul orașului, unde închiriem două etaje dintr-un complex de birouri.

    

    Etajul 2

La intrarea de la etajul doi, există un spațiu care e deschis mereu în timpul programului de lucru. Un dinozaur din tablă ruginită, sigla Mozilla, te întâmpină...prietenos:

În decursul timpului, lumea a făcut tot felul de glume, după cum se vede în poză: dinozaurul are acum o șa de călărie și o pălărie mexicană. 

    Tot aici se află o zonă unde invitații pot aștepta să fie chemați înăuntru, iar uneori chiar și angajații lucrează când vor să se deconecteze de la birou:

 

  

    Dacă li se face sete sau vor o gustare rapidă, o cafea, ceai sau ciocolată caldă, frigiderul cu băuturi și rafturile cu fructe, snacks-uri și diverse dulciuri e disponibil oricui...gratuit:

 

    La fiecare etaj există două astfel de bucătării, aprovizionate zilnic.

    Biroul meu se află în sala "R2D2", intrarea făcându-se din acest lobby:

    Referințele la diverse filme clasice SF sunt evidente în tot sediul :)

    Câteva săli de conferință de la etajul doi au nume amuzante, cu referințe la prescurtări folosite pe internet:

 

IMHO (in my honest opinion = "după părerea mea sinceră")

 

LOL (laugh out loud = râzând tare)

    Există două camere la etajul doi care sunt printre preferatele mele:

Evident, tot cu o referință din jargonul internetului (afk = away from keyboard, traducere "nu sunt în fața tastaturii"), această sală e folosită de către QA (Quality Assurance, echipa care testează produsele înainte ca ele să fie făcute publice) pentru a testa rapid o vulnerabilitate nouă sau un bug nou. Diversele sisteme de operare, pe platformele cele mai comune, asigură accesul rapid pentru a verifica o problemă reclamată.

 

    HAXXOR  e o "cușcă Faraday" care conține o mulțime de echipamente electronice care ar perturba în mod normal undele radio din clădire. E unica încăpere creată astfel, și lucrând în IT, am ocazia de a avea acces înăuntru, altfel restricționat majorității angajaților.

Dar cum arată totuși spațiile de lucru, birourile propriu-zise? Sunt deschise, prietenoase și cu posibilități nenumărate de a fi decorate...

 

    Punându-se un mare accent pe confortul angajaților, putem să ne alegem câte monitoare vrem, modelul lor, ce accesorii ne plac (tastatură, mouse, scaune, etc), ba chiar există un consultant "ergonomic" care recomandă toate acestea în funcție de profilul fiecăruia.

Există și o mică terasă, unde de obicei vara, aproape săptămânal, ne strângem toți angajații și facem grătare. O ocazie ideală de a socializa și de a cunoaște lume nouă!

 

    Etajul 3

În fața ieșirii din lift, un semn drăguț te întâmpină la singurul etaj deținut în totalitate de Mozilla la sediul din Mountain View:

 

Lobby-ul de aici e la fel de prietenos ca și cel de la etajul doi...

 

Sigla Firefox din fundal e de fapt un "tablou" făcut din cuburi Rubik.

În fața fotoliilor, câteva din premiile și trofeele câștigate de Mozilla în decursul anilor:

E imposibil să nu observi pe jos niște lăbuțe care par a te ghida undeva...

Urmându-le, treci pe lângă alte birouri și săli de conferințe, printre care se remarcă Holodeck:

Aici, în fiecare luni dimineața, noii angajați asistă la un proces de "orientare" în companie, unde li se explică diverse proceduri interne și intră în posesia unui laptop nou, ales de ei în prealabil când au semnat contractul de angajare. Fiecare poate să-și aleagă ce dorește, și în general își face propria configurație.

Urmând în continuare pașii de pe covor, te oprești pentru câteva secunde la o mică bibliotecă cu cărți tehnice...

...și un panou TV care afișează în timp real tweet-uri care menționează Mozilla și Firefox în ele.

Ultimii pași trec pe lângă alt frigider plin cu băuturi pe toate gusturile

 

aflat la intrarea în spațiul comun numit 10 Forward!

 

Pe lângă bucătarie, fotolii și mese, aici există un podium care e folosit în fiecare luni dimineața, la ora 11AM ora locală, pentru ședința publică Mozilla: se discută statusul proiectelor, actualizări de interes public, se introduc noii angajați și în general au loc discuții care pot fi prezentate în mod deschis. Ședința se transmite în direct pe air.mozilla.org.

Atunci când nu există prezentări, lumea vine aici să urmărească programe TV, filme, sau se joacă pe una din consolele de jocuri (Xbox, PlayStation sau Wii).

 

Alte "facilități" ale acestui spațiu sunt...

masa de biliard

scaun de masaj

 și acces la o altă mică terasă care are vizibiliate pe Castro, strada din centrul orașului.

Turul virtual nu s-a terminat aici, mai există câteva poze pe galeria Picasa. Dacă vreodată vizitați nordul Californiei și sunteți în apropiere de San Francisco, vă pot face un tur al acestui birou (sau al celui din San Francisco, de ce nu?) oricând!